Non ho tempo di dare a tutti prova
delle mie grandi, insolite virtù,
Chi ha occhi per vedere, veda.
Altrimenti, avrò occhi ignoti ai più.
C’è chi, incontrandomi, ha detto:
« Benvenuta nella mia vita, meraviglia! ».
C’è che di dirlo non aveva voglia
e sono andata via, verso le vette.
Il tempo è ratto. Mi resta qualche dono
di pregio – e cerco sotto le stelle destinatari.
Forse li cercherò invano;
e come i faraoni mi seppellirò
con i miei averi.
Nina Cassian
(Traduzione di Anita Natascia Bernacchia)
da “C’è modo e modo di sparire”, Adelphi Edizioni, 2013
∗∗∗
Orgoliu
Nu am timp să dau tuturor o dovadă
a marilor, uimitoarelor mele virtuţi,
Cine are ochi de văzut, să vadă.
Altminteri, ochii mei rămân necunoscuţi.
Sunt unii care, întâlnindu-mă, -au spus:
« Bine-ai venit în viaţa mea, minune! ».
Sunt alţii care n-au avut ce spune
şi-am plecat de la ei, mai departe, în sus.
Timpul e iute. Mai am câte un dar
de preţ – şi caut destinatari sub stele.
S-ar putea să-i caut în zadar;
şi-am să mă-ngrop, ca faraonii,
cu bogăţiile mele.
Nina Cassian
da “De îndurare: versuri”, Editura Eminescu, 1981