Leopoldo Pomés, Imagen blanca, 1959
Volevo restare a settembre
sulla spiaggia pallida e deserta,
volevo caricarmi di cenere
delle mie volubili gru
e che il vento grave dormisse
come acqua nelle reti fra le chiome;
volevo una notte accendermi
una sigaretta più bianca della luna
e intorno a me – nessuno, solo il mare
con la sua forza grave e latente;
volevo restare a settembre,
presente al trascorrere del tempo,
una mano fra gli alberi e l’altra
nella sabbia canuta – e scivolare
nell’autunno insieme all’estate…
Ma a me sono stati prescritti,
è chiaro, più penosi abbandoni.
Mi è toccato strapparmi a paesaggi
a cuore impreparato
e mi è toccato lasciare l’amore
quando ancora amare vorrei…
Nina Cassian
(Traduzione di Anita Natascia Bernacchia)
da “C’è modo e modo di sparire”, Adelphi Edizioni, 2013
***
Voiam sâ rămân în septembrie
Voiam sâ rămân în septembrie
pe plaja pustie şi palidâ,
voiam sâ mâ-ncarc de cenuşa
cocorilor mei nestatornici
şi vântul greoi să-mi adoarmâ
în plete ca apa-n năvoade;
voiam să-mi aprind într-o noapte
ţigara mai albă ca luna,
şi-n jurul meu – nimeni, doar marea
cu forţa-i ascunsă şi gravă;
voiam să ramân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – şi să lunec
o dată cu vara în toamnă…
Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
Mi-e dat să mâ smulg din privelişti
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e sâ plec din iubire
când încâ mai am de iubit…
Nina Cassian
da “De îndurare: versuri”, Editura Eminescu, 1981
Poesia in rete 
Intrisa di malinconia… ma anche consapevolezza. Davvero splendida.
"Mi piace"Piace a 1 persona
C’è un’aria davvero settembrina in questa poesia, con quel scivolare nell’ autunno assieme all’estate…bellissima. Grazie Titti. Isabella
"Mi piace""Mi piace"